Judecatori 17

1  Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica.

2  El a zis mamei sale: „Cei o mie o sută de sicli din argint, care ţi s-au luat, şi pentru care ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem.” Şi mamă-sa a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”

3  El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli din argint; şi mamă-sa a zis: „Închin cu mâna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit şi un chip turnat; şi astfel ţi-l voi da înapoi.”

4  El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat două sute sicli din argint, şi a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit şi un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica.

5  Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu; a făcut un efod şi terafimi, şi a sfinţit pe unul din fiii lui ca preot.

6  În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.

7  Era un tânăr în Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era Levit, şi locuia pentru o vreme acolo.

8  Omul acesta a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda, să-şi caute o locuinţă potrivită. Urmându-şi drumul, a ajuns în muntele lui Efraim la casa lui Mica.

9  Mica i-a zis: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Eu Sunt Levit, din Betleemul lui Iuda, şi merg să-mi caut o locuinţă potrivită.”

10  Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi fii tată şi preot, şi eu îţi voi da zece sicli din argint pe an, hainele de care vei avea nevoie, şi mijloace de trai.”

11  Şi Levitul a intrat la el. S-a Hotărât astfel să rămână la omul acesta, care a privit pe tânăr ca pe unul din fiii lui.

12  Mica a sfinţit pe Levit, şi tânărul acesta i-a slujit ca preot şi a locuit în casa lui.

13  Şi Mica a zis: „Acum, ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot pe Levitul acesta.”