Cantarea 6

1  Unde s-a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să-l căutăm şi noi împreună cu tine? -

2  Iubitul meu s-a pogorât la grădina lui, la stratul de mirezme, ca să-şi pască turma în grădini, şi să culeagă crini.

3  Eu Sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu; el îşi paşte turma între crini.

4  Frumoasă eşti, iubito, ca Tirţa, plăcută ca Ierusalimul, deci, cumplită ca nişte oşti sub steagurile lor.

5  Întoarce-ţi ochii de la mine, căci mă turbură. Perii tăi Sunt ca o turmă de capre, care poposesc pe coama Galaadului.

6  Dinţii tăi Sunt ca o turmă de oi, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi nici una din ele nu este stearpă.

7  Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta...

8  Am şaizeci de împărătese, optzeci de ţiitoare, şi fete fără număr,

9  , deci, numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa, cea mai aleasă a celei ce a născut-o. Fetele o văd, şi o numesc fericită; împărătesele şi ţiitoarele, de asemenea, o laudă.

10  „Cine este aceea care se iveşte ca zorile, frumoasă ca luna, curată ca soarele, dar cumplită ca nişte oşti sub steagurile lor?” -

11  M-am pogorât în grădina cu nuci, să văd verdeaţa din vale, să văd dacă a înmugurit via, şi dacă au înflorit rodiile.

12  Dar fără să bag de seamă, dorinţa mea m-a dus la carele poporului unui om ales.

13  Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito! Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. Ce aveţi voi să vă uitaţi la Sulamita ca la nişte fete ce joacă în cor?