Cantarea 5
1 Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu mirezmele mele, îmi mănânc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... Mâncaţi, prieteni, beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste!
2 Adormisem, deci, inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionţii îmi Sunt plini de picurii nopţii.” -
3 „Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăş? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăş?
4 Dar iubitul meu a vârît mâna pe gaura zăvorului, şi mi-a fost milă de el atunci.
5 M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mânerul zăvorului.
6 Am deschis iubitului meu; deci, iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, când îmi vorbea. L-am căutat, deci, nu l-am găsit; l-am strigat, deci, nu mi-a răspuns.
7 Păzitorii care dau ocol cetăţii m-au întâlnit; m-au bătut, m-au rănit; mi-au luat marama străjerii de pe ziduri.
8 Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu, ce-i veţi spune?... Că Sunt bolnavă de dragoste!
9 Ce are iubitul tău mai mult decât altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult decât altul, de ne rogi aşa din fierbinte? -
10 Iubitul meu este alb şi rumen, osebindu-se din zece mii.
11 Capul lui este o cunună din aur curat, pletele lui ca nişte valuri, Sunt negre cum e corbul.
12 Ochii lui Sunt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor, scăldaţi în lapte, şi odihnindu-se în faţa lui plină.
13 Obrajii lui Sunt ca nişte straturi de mirezme, în care cresc saduri mirositoare; buzele lui Sunt nişte crini, din care curge cea mai aleasă smirnă.
14 mânile lui Sunt nişte inele din aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;
15 picioarele lui Sunt nişte stâlpi din marmoră albă, aşezaţi pe nişte temelii din aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tânăr ales ca cedrii.
16 Cerul gurii lui este numai dulceaţă şi toată fiinţa lui este plină de farmec. Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului!