«  Capitol Anterioară   |   Selectați un capitol   |   Următorul Capitol  »

Cantarea 2

1  Eu Sunt un trandafir din Saron, un crin din văi.

2  Ca un crin în mijlocul spinilor, aşa este iubita mea între fete.

3  Ca un măr între copacii pădurii, aşa este prea iubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.

4  El m-a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.

5  Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere, căci Sunt bolnavă de dragostea lui.

6  Să-şi pună mâna stângă sub capul meu, şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui!

7  Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp: nu stîrniţi, nu treziţi dragostea, până nu vine ea!

8  Aud glasul prea iubitului meu! Iată-l că vine, sărind peste munţi, săltând pe dealuri.

9  Prea iubitul meu seamănă cu o căprioară sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, priveşte printre zăbrele.

10  Prea iubitul meu vorbeşte şi-mi zice: Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!

11  Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia, şi s-a dus.

12  Se arată florile pe câmp, a venit vremea cântării, şi se aude glasul turturicii în câmpiile noastre.

13  Se pîrguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite îşi răspândesc mirosul. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso.

14  Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta, şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta plăcută.

15  Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici, care strică viile; căci viile noastre Sunt în floare.

16  Prea iubitul meu este al meu, şi eu Sunt a lui; el îşi paşte turma între crini.

17  Până la răcoarea zilei, şi până la lungirea umbrelor, întoarce-te!... Iubitule, sai ca o căprioară sau ca puiul de cerb, peste munţii ce ne despart.

«  Capitol Anterioară   |   Selectați un capitol   |   Următorul Capitol  »
“Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi.” — 1 Corinteni 16:23