Psalmi 66

1  (Către mai marele cântăreţior. O cântare. Un psalm.) Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pământului.

2  Cântaţi slavă Numelui Său, măriţi slava Lui prin laudele voastre.

3  Ziceţi lui Dumnezeu: „Cît de înfricoşate Sunt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.

4  Tot pământul se închină înaintea Ta, şi cântă în cinstea Ta, cântă Numele Tău.

5  Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu! Ce înfricoşat este El, când lucrează asupra fiilor oamenilor!

6  El a prefăcut marea în pământ uscat, şi râul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.

7  El stăpâneşte pe vecie, prin puterea Lui. Ochii Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răsvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui!

8  Binecuvântaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceţi să răsune lauda Lui!

9  El ne-a păstrat sufletul cu viaţă, şi n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.

10  Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.

11  Ne-ai adus în laţ, şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.

12  Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre, am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.

13  De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot, îmi voi împlini juruinţele făcute Ţie,

14  juruinţe, care mi-au ieşit de pe buze pe care mi le-a rostit gura când eram la strîmtoare.

15  Îţi voi aduce oi grase, ca ardere de tot, cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu ţapi. (Oprire).

16  Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, şi voi istorisi cei a făcut El sufletului meu.

17  Am strigat către El cu gura mea, şi îndată lauda a fost pe limba mea.

18  Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul.

19  Dar Dumnezeu m-a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele.

20  Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea, şi nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!