Psalmi 108

1  (O cântare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cânte, Dumnezeule! Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!

2  Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.

3  Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cânta printre neamuri.

4  Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai presus de ceruri, iar credincioşia Ta până la nori.

5  Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pământul!

6  Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!

7  Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: „Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot;

8  al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cârmuire;

9  Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!”

10  Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?

11  Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?

12  Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.

13  Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.