Psalmi 106
1 Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!
2 Cine va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?
3 Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme!
4 Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău! Adu-Ţi aminte de mine, şi dă-i ajutorul Tău,
5 ca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău, şi să mă laud cu moştenirea Ta!
6 Noi am păcătuit ca şi părinţii noştri, am săvârşit nelegiuirea, am făcut rău.
7 Părinţii noştri în Egipt n-au luat aminte la minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale, şi au fost neascultători la mare, la marea Roşie.
8 Dar El i-a scăpat, din pricina Numelui Lui, ca să-Şi arate puterea.
9 A mustrat marea Roşie, şi ea s-a uscat; şi i-a trecut prin adâncuri ca printr-un pustiu.
10 I-a scăpat din mâna celui ce-i ura, şi i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului.
11 Apele au acoperit pe potrivnicii lor. N-a rămas unul măcar din ei.
12 Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cântat laudele Lui.
13 Dar au uitat curând lucrările Lui, şi n-au aşteptat împlinirea planurilor Lui.
14 Ci i-a apucat pofta în pustie, şi au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15 El le-a dat ce cereau; dar a trimis o molimă printre ei.
16 În tabără au fost geloşi pe Moise, şi pe Aaron, Sfântul Domnului.
17 Atunci s-a deschis pământul, şi a înghiţit pe Datan, şi s-a închis deasupra cetei lui Abiram.
18 Focul le-a aprins ceata, şi flacăra a mistuit pe cei răi.
19 Au făcut un viţel în Horeb. S-au închinat înaintea unui chip turnat,
20 şi au schimbat Slava lor, pe chipul unui bou, care mănâncă iarbă.
21 Au uitat pe Dumnezeu, mântuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt,
22 minuni în ţara lui Ham, semne minunate la marea Roşie.
23 Şi El a vorbit să-i nimicească: dar Moise, alesul său, a stat la mijloc înaintea Lui, ca să-L abată de la mânia Lui şi să-L oprească să-i nimicească.
24 Ei au nesocotit ţara desfătărilor; n-au crezut în Cuvântul Domnului,
25 ci au cîrtit în corturile lor, şi n-au ascultat de glasul Lui.
26 Atunci El a ridicat mâna şi a jurat că-i va face să cadă în pustie,
27 că le va doborî sămânţa printre neamuri, şi-i va împrăştia în mijlocul ţărilor.
28 Ei s-au alipit de Baal-Peor, şi au mâncat vite jertfite morţilor.
29 Au mâniat astfel pe Domnul prin faptele lor, şi o urgie a izbucnit între ei.
30 Dar Fineas s-a sculat şi a făcut judecată, şi astfel urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie.
32 Ei au mâniat pe Domnul la apele Meriba; şi Moise a fost pedepsit din pricina lor.
33 Căci s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui, şi Moise a vorbit în chip uşuratic cu buzele.
34 Ei n-au nimicit popoarele pe care le poruncise Domnul să le nimicească.
35 Ci s-au amestecat cu neamurile, şi au învăţat faptele lor,
36 au slujit idolilor lor, care au fost o cursă pentru ei.
37 Şi-au jertfit fiii şi fiicele la idoli,
38 au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost spurcată astfel prin omoruri.
39 S-au spurcat prin faptele lor, au desfrînat prin faptele lor.
40 Atunci Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului Său, şi a urât moştenirea Lui.
41 I-a dat în mâinile neamurilor, cei ce îi urau au stăpânit peste ei,
42 vrăjmaşii lor i-au asuprit, şi au fost smeriţi sub puterea lor.
43 El de mai multe ori i-a izbăvit, dar ei s-au arătat neascultători în planurile lor, şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor.
44 Dar El le-a văzut strîmtorarea, când le-a auzit strigătele.
45 Şi-a adus aminte de legământul Său, şi a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare:
46 a stîrnit pentru ei mila tuturor celor ce i ţineau prinşi de război.
47 Scapă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi strânge-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel Sfânt, şi să ne fălim cu lauda Ta!
48 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din vecincie în veşnicie! Şi tot poporul să zică: „Amin! Lăudaţi pe Domnul!”