Ieremia 49
1 Asupra copiiilor lui Amon. Aşa vorbeşte Domnul: „N-are Israel fii? Şi n-are moştenitori? Atunci pentru ce stăpâneşte Malcom Gadul, şi locuieşte poporul lui în cetăţile lui?
2 De aceea, iată că vin zile, zice Domnul, când voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărîmături, şi satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni, pe cei ce-l izgoniseră, zice Domnul.”
3 „Gemi, Hesbonule, căci Ai este pustiit! Strigaţi, fiicele Rabei, îmbrăcaţi-vă cu saci, şi bociţi-vă alergând încoace şi încolo dealungul zidurilor! Căci Malcom se duce în robie, cu preoţii şi căpeteniile sale!
4 „Ce te lauzi cu văile?” „Valea ta se scurge, fiică răzvrătită, care te încredeai în vistieriile tale, şi ziceai: „Cine va veni împotriva mea?”
5 „Iată, voi aduce groaza peste tine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor; ea va veni din toate împrejurimile tale, fiecare din voi va fi izgonit drept înainte, şi nimeni nu va strânge pe fugari!
6 Dar după aceea, voi aduce înapoi pe prinşii de război ai copiilor lui Amon, zice Domnul.”
7 Asupra Edomului. Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Nu mai este înţelepciune în Teman? A pierit chibzuinţa de la oamenii pricepuţi? S-a dus înţelepciunea lor?”
8 „Fugiţi, daţi dosul, plecaţi în peşteri, locuitori ai Dedanului! Căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea când îl voi pedepsi.”
9 „Oare, dacă ar veni nişte culegători de struguri la tine, nu ţi-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor?” „Dacă ar veni nişte hoţi noaptea, n-ar pustii decât până s-ar sătura!
10 Dar Eu însumi voi despoia pe Esau, îi voi descoperi ascunzătorile, şi nu va putea să se ascundă. Copiii lui, fraţii lui, vecinii lui, vor pieri, şi el nu va mai fi!
11 Lasă pe orfanii tăi! Eu îi voi ţine în viaţă, şi văduvele tale să se încreadă în Mine!”
12 Căci aşa vorbeşte Domnul: „Iată că cei ce nu trebuiau să bea potirul totuşi îl vor bea; şi tu să rămâi nepedepsit? Nu, nu vei rămânea nepedepsit, ci îl vei bea şi tu!
13 Căci pe Mine însumi jur, zice Domnul, că Boţra va fi dată pradă pustiirii, ocării, nimicirii şi blestemului, şi toate cetăţile ei se vor preface în nişte dărîmături veşnice.”
14 Am auzit o veste de la Domnul, şi un sol a fost trimis printre neamuri: „Strângeţi-vă, şi porniţi împotriva ei! Sculaţi-vă pentru război!
15 „Căci iată, te voi face mic printre neamuri, dispreţuit printre oameni.
16 Înfumurarea ta, îngîmfarea inimii tale te-a rătăcit, pe tine care locuieşti în crăpăturile stâncilor, şi care stai pe vârful dealurilor. Dar chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul tot atât de sus ca al vulturului, şi de acolo te voi prăbuşi, zice Domnul.”
17 „Edomul va fi pustiit; toţi cei ce vor trece pe lângă el se vor mira şi vor fluera pentru toate rănile lui.
18 Ca şi Sodoma şi Gomora şi cetăţile vecine, care au fost nimicite, zice Domnul, nici el nu va mai fi locuit, şi nimeni nu se va mai aşeza acolo...
19 Iată, vrăjmaşul se suie ca un leu de pe malurile îngîmfate ale Iordanului împotriva locuinţei tale tari; deodată voi face Edomul să fugă de acolo şi voi pune peste el pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Cine-Mi va sta împotrivă?”
20 „De aceea, ascultaţi Hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Edomului, şi planurile pe care le-a făcut împotriva locuitorilor din Teman: „Cu adevărat, îi vor tîrî ca pe nişte oi slabe, cu adevărat li se va pustii locuinţa!
21 De vuietul căderii lor se cutremură pământul; strigătul lor se aude până la marea Roşie...
22 Iată, ca vulturul înaintează vrăjmaşul şi sboară, îşi întinde aripile peste Boţra, şi în ziua aceea inima vitejilor Edomului este ca inima unei femei în durerile naşterii.”
23 Asupra Damascului. Hatmanul şi Arpadul Sunt roşui de ruşine, căci au auzit o veste rea şi tremură; frica lor este ca o mare înfuriată, care nu se poate potoli.
24 Damascul este topit, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniştea şi durerile, ca pe o femeie în durerile naşterii.
25 „Ah! cum nu este cruţată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!” -
26 „De aceea tinerii ei vor cădea pe uliţe, şi toţi bărbaţii ei de război vor pieri în ziua aceea, zice domnul oştirilor.”
27 „Voi pune foc zidurilor Damascului, şi va mistui casele împărăteşti din ben-Hadad.”
28 Asupra Chedarului şi împărăţiilor Haţorului pe care le-a bătut Nebucadneţar, împăratul Babilonului. Aşa vorbeşte Domnul: „Sculaţi-vă, suiţi-vă împotriva Chedarului, şi nimiciţi pe fiii Răsăritului!
29 Le vor lua corturile şi turmele, le vor ridica pânzele, tot calabalîcul şi cămilele, şi le vor striga: „Spaimă, de jur împrejur!”
30 Fugiţi, fugiţi din toate puterile voastre, căutăţi o locuinţă deoparte, locuitori ai Haţorului! zice Domnul: căci Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a luat o Hotărâre împotriva voastră, a făcut un plan împotriva voastră.”
31 „Sculaţi-vă, suiţi-vă împotriva unui neam liniştit, care locuieşte fără teamă, zice Domnul; n-are nici porţi, nici zăvoare, şi locuieşte singur.
32 Cămilele lor vor fi de jaf, şi mulţimea turmelor lor vor fi o pradă. Voi risipi în toate vânturile pe ei cei ce-şi rad colţurile bărbii, şi le voi aduce pieirea din toate părţile, zice Domnul.
33 Haţorul va fi astfel vizuina şacalilor, un pustiu pe vecie; nimeni nu va locui în el, şi nici un om nu va şedea în el.”
34 Cuvântul Domnului, care a fost spus proorocului Ieremia, asupra Elamului, la începutul domniei lui Zedechia, împăratul lui Iuda, sună astfel:
35 „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Iată, voi sfărîma arcul Elamului, puterea lui de căpetenie.
36 Voi aduce asupra Elamului cele patru vânturi de la cele patru margini ale cerului, îi voi risipi în toate vânturile acestea, şi nu va fi nici un popor, la care să n-ajungă fugari din Elam.
37 Voi face ca locuitorii Elamului să tremure înaintea vrăjmaşilor lor, şi înaintea celor ce vor să-i omoare. Voi aduce nenorociri peste ei, mânia Mea aprinsă, zice Domnul, şi-i voi urmări cu sabia, până ce îi voi nimici.”
38 Îmi voi aşeza scaunul de domnie în Elam, şi-i voi nimici împăratul şi căpeteniile, zice Domnul.”
39 „Dar în zilele de apoi voi aduce înapoi pe prinşii de război ai Elamului, zice Domnul.”