Osea 2
1 Ziceţi fraţilor voştri: „Ami” (Poporul meu), şi surorilor voastre Ruhama (Cea îndurată)!”
2 „Plângeţi-vă, plângeţi-vă împotriva mamei voastre! Căci nu este nevasta Mea, şi Eu nu Sunt bărbatul ei! Să-şi depărteze curviile dinaintea ei, şi preacurviile de la ţîţele ei!
3 Altfel, o desbrac în pielea goală, cum era în ziua naşterii ei, o fac ca o pustie, ca un pământ uscat, şi o las să moară de sete!
4 Nu voi avea milă de copiii ei, căci Sunt copii din curvie.
5 Mama lor a curvit; cea care i-a născut s-a necinstit; căci a zis: „Voi alerga după ibovnicii mei, care îmi dau pâinea şi apa mea, lîna şi inul meu, untdelemnul şi băuturile mele!”
6 De aceea iată, îi voi astupa drumul cu spini, i-l voi astupa cu un zid, ca să nu-şi mai afle cărările.
7 Va alerga după ibovnicii ei, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va găsi. Apoi va zice: „Hai să mă întorc iarăşi la bărbatul meu cel dintâi, căci eram mai fericită atunci decât acum!”
8 N-a cunoscut că Eu îi dădeam grâul, mustul şi untdelemnul, şi au închinat slujbei lui Baal argintul şi aurul cel mult pe care i-l dădeam.
9 De aceea Îmi voi lua iarăşi înapoi grâul la vremea lui, şi mustul la vremea lui, şi îmi voi ridica iarăşi de la ea lîna şi inul pe care i le dădusem ca să-i acopere goliciunea.
10 Şi acum îi voi descoperi ruşinea înaintea ibovnicilor ei, şi nici unul n-o va scoate din mâna Mea.
11 Voi face să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei, şi toate praznicile ei.
12 Îi voi pustii şi viile şi smochinii, despre care zicea: „Aceasta este plata pe care mi-au dat-o ibovnicii mei!” Le voi preface într-o pădure, şi le vor mânca fiarele câmpului.
13 O voi pedepsi pentru zilele când tămâia Baalilor, când se gătea cu veriga de nas, cu salba ei, şi alerga după ibovnicii ei, uitând de Mine, zice Domnul.”
14 „De aceea iată, o voi ademeni şi o voi duce în pustie, şi-i voi vorbi pe placul inimii ei.
15 Acolo, îi voi da iarăşi viile, şi valea Acor i-o voi preface într-o uşă de nădejde, şi acolo, va cânta ca în vremea tinereţii ei, şi ca în ziua când s-a suit din ţara Egiptului.
16 În ziua aceea, zice Domnul, Îmi vei zice: „Bărbatul meu!” şi nu-Mi vei mai zice: „Stăpânul meu!”
17 Voi scoate din gura ei numele Baalilor, ca să nu mai fie pomeniţi pe nume.
18 În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legământ cu fiarele câmpului, cu păsările cerului şi cu târâtoarele pământului, voi sfărîma din ţară arcul, sabia şi orice unealtă de război, şi-i voi face să locuiască în linişte.
19 Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare;
20 te voi logodi cu Mine prin credincioşie, şi vei cunoaşte pe Domnul!
21 În ziua aceea, voi asculta, zice Domnul, voi asculta cerurile, şi ele vor asculta pământul;
22 pământul va asculta grâul, mustul şi untdelemnul, şi acestea vor asculta pe Izreel.
23 Îmi voi sădi pe Lo-Ruhama în ţară, şi-i voi da îndurare; voi zice lui Lo-Ami: „Tu eşti poporul Meu!” Şi el va răspunde: „Dumnezeul meu!”