Geneza 35
1 Dumnezeu i-a zis lui Iacov: „Scoală-te, suie-te la Betel, locuieşte acolo şi ridică acolo un altar Dumnezeului care ţi S-a arătat când fugeai de fratele tău Esau.”
2 Iacov a zis casei lui şi tuturor celor ce erau cu el: „Scoateţi dumnezeii străini care Sunt în mijlocul vostru, curăţiţi-vă şi schimbaţi-vă hainele,
3 ca să ne sculăm şi să ne suim la Betel; căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului, care m-a ascultat în ziua necazului meu şi care a fost cu mine în călătoria pe care am făcut-o.”
4 Ei au dat lui Iacov toţi dumnezeii străini, care erau în mâinile lor, şi cerceii pe care-i purtau în urechi. Iacov i-a îngropat în pământ sub stejarul de lângă Sihem.
5 Apoi au plecat. Groaza lui Dumnezeu s-a răspândit peste cetăţile care-i înconjurau, aşa că locuitorii lor n-au urmărit pe fiii lui Iacov.
6 Iacov şi toţi cei ce erau cu el au ajuns la Luz, adică Betel, în ţara Canaan.
7 A zidit acolo un altar şi a numit locul acela: „El-Betel” (Dumnezeul Betelului), căci acolo i se descoperise Dumnezeu pe când fugea de fratele său.
8 Debora, doica Rebecii, a murit; şi a fost îngropată mai jos de Betel, sub stejarul căruia i s-a pus numele: „Stejarul jalei.”
9 Dumnezeu S-a arătat iarăşi lui Iacov după întoarcerea lui din Padan-Aram şi l-a binecuvântat.
10 Dumnezeu i-a zis: „Numele tău este Iacov; dar nu te vei mai chema Iacov, ci numele tău va fi Israel.” Şi i-a pus numele Israel.
11 Dumnezeu i-a zis: „Eu Sunt Dumnezeul Cel Atotputernic. Creşti şi înmulţeşte-te; un neam şi o mulţime de neamuri se vor naşte din tine şi chiar împăraţi vor ieşi din coapsele tale.
12 Ţie îţi voi da ţara pe care am dat-o lui Avraam şi lui Isaac, şi voi da ţara aceasta seminţei tale după tine.”
13 Dumnezeu S-a înălţat de la el, în locul unde îi vorbise.
14 Şi Iacov a ridicat un stâlp de aducere aminte în locul unde îi vorbise Dumnezeu, un stâlp din piatră pe care a adus o jertfă de băutură şi a turnat untdelemn.
15 Iacov a numit locul unde îi vorbise Dumnezeu, Betel.
16 Apoi au plecat din Betel; şi mai era o depărtare bunicică până la Efrata, când Rahelei i-au venit durerile naşterii. A avut o naştere grea;
17 şi, în timpul durerilor naşterii, moaşa i-a zis: „Nu te teme, căci mai ai un fiu!”
18 Şi, pe când îşi dădea ea sufletul, căci trăgea să moară, i-a pus numele Ben-Oni (Fiul durerii mele): dar tatăl său l-a numit Beniamin (Fiul dreptei).
19 Rahela a murit şi a fost îngropată pe drumul care duce la Efrata sau Betleem.
20 Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei: acesta este stâlpul de pe mormântul Rahelei, care este şi azi.
21 Israel a plecat mai departe; şi şi-a întins cortul dincolo de Migdal-Eder.
22 Pe când locuia Israel în ţinutul acesta, Ruben s-a dus şi s-a culcat cu Bilha, ţiitoarea tatălui său. Şi Israel a aflat. Fiii lui Iacov erau în număr de doisprezece.
23 Fiii Leei: Ruben, întâiul-născut al lui Iacov, Simeon, Levi, Iuda, Isahar şi Zabulon.
24 Fiii Rahelei: Iosif şi Beniamin.
25 Fiii Bilhei, roaba Rahelei: Dan şi Neftali.
26 Fiii Zilpei, roaba Leei: Gad şi Aşer. Aceştia Sunt fiii lui Iacov, care i s-au născut în Padan-Aram.
27 Iacov a ajuns la tatăl său, Isaac, la Mamre la Chiriat-Arba, care este tot una cu Hebronul, unde locuiseră ca străini Avraam şi Isaac.
28 Zilele vieţii lui Isaac au fost de o sută optzeci de ani.
29 Isaac şi-a dat duhul şi a murit, şi a fost adăugat la poporul său, bătrân şi sătul de zile. Fiii săi Esau şi Iacov l-au îngropat.