Ezechiel 12
1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
2 „Fiul omului, tu locuieşti în mijlocul unei case de îndărătnici, care au ochi să vadă şi nu văd, urechi de auzit şi n-aud; căci Sunt o casă de răzvrătiţi.
3 De aceea, fiul omului, pregăteşte-ţi lucrurile de călătorie, şi pleacă ziua, sub ochii lor! Pleacă, în faţa lor, din locul unde eşti şi du-te în alt loc: poate că vor vedea că Sunt o casă de îndărătnici.
4 Scoate-ţi lucrurile ca nişte lucruri de călătorie, ziua, sub ochii lor; dar pleacă seara, în faţa lor, cum pleacă cei ce se duc în robie.
5 Să spargi zidul sub ochii lor, şi să-ţi scoţi lucrurile pe acolo.
6 Să le pui pe umăr sub ochii lor, să le scoţi afară pe negură, să-ţi acoperi faţa şi să nu te uiţi la pământ; căci vreau să fii un semn pentru casa lui Israel.”
7 Am făcut cum mi se poruncise: mi-am scos lucrurile ziua ca pentru călătorie, seara am spart zidul cu mâna, şi le-am scos pe negură şi le-am pus pe umăr, în faţa lor.
8 Dimineaţa însă, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
9 „Fiul omului, nu ţi-a zis casa lui Israel, această casă de îndărătnici: „Ce faci?”
10 Spune-le: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Proorocia aceasta priveşte pe domnul care este la Ierusalim, şi pe toată casa lui Israel, care se află acolo.”
11 Spune: „Eu Sunt un semn pentru voi! Cum am făcut eu, aşa li se va face şi lor: se vor duce într-o ţară străină în robie.
12 Domnitorul care este în mijlocul lor îşi va pune lucrurile pe umăr şi va pleca pe negură; vor sparge zidul ca să-l scoată afară; îşi va acoperi faţa, ca să nu vadă pământul cu ochii.
13 Îmi voi întinde mreaja peste el, şi va fi prins în laţul Meu; îl voi duce la Babilon, în ţara Haldeilor; dar nu-i va vedea, şi va muri acolo.
14 Pe toţi cei ce stau în jurul lui şi îi Sunt de ajutor, şi pe toate oştile lui, îi voi risipi în toate vânturile, şi voi scoate sabia după ei.
15 Atunci vor şti că Eu Sunt Domnul, când îi voi împrăştia printre neamuri, şi îi voi risipi în felurite ţări.
16 Dar voi lăsa din ei vreo cîţiva oameni care vor scăpa de sabie, de foamete şi de ciumă, ca să istorisească toate urîciunile lor printre neamurile la care vor merge, şi să ştie că Eu Sunt Domnul.”
17 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
18 „Fiul omului, îţi vei mânca pâinea tremurând, şi îţi vei bea apa cu nelinişte şi groază.
19 Spune poporului din ţară: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu, despre locuitorii Ierusalimului din ţara lui Israel: „Ei îşi vor mânca pâinea cu nelinişte, şi îşi vor bea apa cu groază; căci ţara le va fi jefuită de tot ce are, din pricina silniciei tuturor celor ce o locuiesc.
20 Cetăţile pline cu popor vor fi nimicite, şi ţara va fi pustiită, ca să ştiţi că Eu Sunt Domnul.”
21 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
22 „Fiul omului, ce înseamnă acest cuvânt de batjocură, pe care-l întrebuinţaţi în ţara lui Israel: „Zilele se lungesc, şi toate vedeniile rămân neîmplinite?”
23 De aceea spune-le: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Voi face să înceteze acest cuvânt de batjocură, şi nu se va mai întrebuinţa în Israel. De aceea spune-le: „Se apropie zilele, şi toate vedeniile se vor împlini!”
24 Căci nu vor mai fi vedenii mincinoase, nici proorociri înşelătoare, în mijlocul casei lui Israel!
25 Căci Eu, Domnul, voi vorbi; ce voi spune se va împlini, şi nu va mai fi amânat; da, în zilele voastre, casă de îndărătnici, voi rosti un cuvânt şi-l voi împlini, zice Domnul, Dumnezeu.”
26 Cuvântul Domnului mi-a vorbit apoi astfel:
27 „Fiul omului, iată, casa lui Israel zice: „Vedeniile pe care le are el nu Sunt aproape să se împlineacă, şi prooroceşte pentru vremuri depărtate!”
28 De aceea spune-le: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Nu va mai fi zăbavă în împlinirea cuvintelor Mele; ci cuvântul, pe care-l voi rosti, se va împlini, zice Domnul, Dumnezeu.”