2 Samuel 5

1  Toate seminţiile lui Israel au venit la David, în Hebron, şi au zis: „Iată că noi Suntem os din oasele tale şi carne din carnea ta.

2  Chiar odinioară, când Saul era împăratul nostru, tu povăţuiai şi strângeai pe Israel. Domnul ţi-a zis: „Tu vei paşte pe poporul Meu Israel, şi vei fi căpetenia lui Israel.”

3  Astfel toţi bătrânii lui Israel au venit la împărat în Hebron, şi împăratul David a făcut legământ cu ei la Hebron, înaintea... Domnului. Şi au uns pe David împărat peste Israel.

4  David era în vârstă de treizeci de ani când s-a făcut împărat, şi a domnit patruzeci de ani.

5  La Hebron a domnit peste Iuda şapte ani şi şase luni, şi la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani peste tot Israelul şi Iuda.

6  Împăratul a mers cu oamenii lui asupra Ierusalimului împotriva Iebusiţilor, locuitorii ţării. Ei i-au zis lui David: „Să nu intri aici, căci şi orbii şi ologii ţi se vor împotrivi! prin aceasta voiau să spună că David nu va intra cu nici un chip aici.

7  Dar David a pus mâna pe cetăţuia Sionului: aceasta este cetatea lui David.

8  David zisese în ziua aceea: „Oricine va bate pe Iebusiţi, să arunce în canal pe şchiopii şi pe orbii aceia care Sunt vrăjmaşii lui David”... De aceea se zice: „Orbul şi şchiopul să nu intre în casa Domnului.”

9  David s-a aşezat în cetăţuie pe care a numit-o cetatea lui David. A făcut întărituri de jur împrejur, în afară şi înăuntrul lui Milo (Cetăţuie).

10  David ajungea tot mai mare, şi Domnul, Dumnezeul oştirilor, era cu el.

11  Hiram, împăratul Tirului, a trimis soli lui David, şi lemn de cedru şi tâmplari şi cioplitori din piatră, care au zidit o casă lui David.

12  David a cunoscut că domnul îl întărea ca împărat al lui Israel, şi că-i ridica împăraţia din pricina poporului Său Israel.

13  David şi-a mai luat ţiitoare şi neveste din Ierusalim, după ce a venit din Hebron, şi i s-au născut iarăşi fii şi fiice.

14  Iată numele celor ce i s-au născut la Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan, Solomon,

15  Ibhar, Elişua, Nefeg, Iafia,

16  Elişama, Eliada, şi Elifelet.

17  Filistenii au aflat că David fusese uns împărat peste Israel, şi s-au suit toţi să-l caute. David, căruia i s-a dat de ştire, s-a pogorât în cetăţuie.

18  Filistenii au venit, şi s-au răspândit în valea Refaim.

19  David a întrebat pe Domnul: „Să mă sui împotriva Filistenilor? Îi vei da în mâinile mele?” Şi Domnul i-a zis lui David: „Suie-te, căci voi da pe Filisteni în mâinile tale.”

20  David a venit la Baal-Peraţim, unde i-a bătut. Apoi a zis: „Domnul a risipit pe vrăjmaşii mei dinaintea mea, ca nişte ape care se rup.” De aceea s-a dat locului aceluia numele Baal-Peraţim (Şesul rupturii).

21  Ei şi-au lăsat idolii acolo şi David şi oamenii lui i-au luat.

22  Filistenii s-au suit din nou, şi s-au răspândit în valea Refaim.

23  David a întrebat pe Domnul. Şi Domnul a zis: „Să nu te sui; ci ia-i pe la spate, şi mergi asupra lor în dreptul duzilor.

24  Când vei auzi un vuiet de paşi în vârfurile duzilor, atunci să te grăbeşti, căci Domnul merge înaintea ta ca să bată oştirea Filistenilor.”

25  David a făcut cum îi poruncise Domnul, şi a bătut pe Filisteni de la Gheba până la Ghezer.